eu sunt şopârla verde_roz_cu_pene_colorate!

Şi am alergat mult, am alergat până la apă. 

Mi-am muiat pana verde şi atunci a venit un viermişor, să mi-o sărute. L-am luat cu mine şi am alergat, şi s-a făcut fluture. 

Alergam cu pene colorate şi am urcat în primul copac – şi am smuls pana mov înflorită roz şi am lăsat-o într-un cuib părăsit. Şi au venit păsări.

Am alergat printre pietre şi pantofi şi am lustruit o cismă de pescar – şi I s-a umplut, în fiecare noapte, napatca de raci şi ştiuci.

Am alergat mai departe şi am vazut, asezat pe un gard, un înger căzut- şi i-am dat pana albă şi a zburat spre cer.
Începeam să obosesc şi m-am aşezat pe o prispă în ruine şi am vazut o bătrânică, imagânandu-şi satul prin cataractă. Era mereu iarnă, în satul ei. Şi i-am mângâiat ochii cu pana brună şi s-a bucurat să mă vadă; când văzuse ultima oară o şopârlă, acestea nu aveau pene.

Nu mai aveam puteri şi mi-au căzut şi ultimele pene – şi s-a umplut câmpul de ovăs, brusture, crini, trandafiri, iarbă şi buruieni.

Spinii dinăuntru s-au digerat, de foame şi sete, şi cei dinafară mi s-au tocit pe drumuri. Am dăruit penele. Mi-am schimbat pielea. Şi am ajuns la tine un rest de sopârlă. Femeie